O cercetare publicată recent în Science Advances, care porneşte de la analizele dentare a mai multor specii hominide a ajuns la concluzia că diferenţele dintre neandertalieni şi oamenii moderni au început mult mai devreme decât se credea anterior. O echipă de cercetători a ajuns la această concluzie ca urmare a comparării fosilelor decoperite la Sima de los Huestos, aparţinând unui strămoş al neandertalienilor.
Situl arheologic de la Sima de los Huestos are o vechime de peste 430.000 milioane de ani, fiind astfel cea mai veche colecţie de rămăşiţe umane descoperite până în prezent.
Oamenii moderni au un strămoş comun cu neandertalienii, însă cauzele evoluţie diferenţiate sunt şi în acest moment motiv de dezbateri în comunitatea ştiinţifică.
Analizele ADN-ului preistoric indică că cele două specii s-au despărţit în urmă cu 300.000-500.000 de ani. Această informaţie influenţând orice interpretare a fosilelor identificate de-a lungul timpului.
Unii oameni de ştiinţă au ajuns la concluzia că perioada aproximată a divergenţei celor două specii nu se potriveşte cu similarităţile genetice şi anatomice dintre fosilele neandertalienilor şi cele descoperite la Sima de los Huestos. Dr. Gomez-Robles explică: „Hominizii descoperiţi la Sima de los Huestos sunt caracterizaţi de o serie de dinţi posteriori mici care au foarte multe similarităţi cu neandertalienii clasici. Este probabil că dinţii acestora să fi evoluat din dinţii mai mari şi mai primitivi ai ultimului stămoş comun al oamenilor moderni şi ai neandertalienilor”.
Studiul are implicaţii majore asupra identificării strămoşilor comuni ai Homo Sapines şi Homo Neanderthalis, permiţând excluderea grupurilor care au mai puţin de 800.000 de ani.
Citeşte şi:
Omul de Neanderthal, fratele nostru ghinionist?
Omul de Neanderthal nu era mai violent decât Homo sapiens, conform unei noi descoperiri
Primii homo sapiens ne oferă indicii privind modul în care putem supravieţui schimbărilor climatice